 | Vitafórum Új hozzászólás írása Elkerülendő, hogy gyáva senkiháziak más nevével visszaélve provokálják a fórum résztvevőit, minden hozzászóláshoz kiírásra kerül az elküldéskor használt gép címe. Így azonnal látható, ha valakinek a nevében a provokátor lázít! | KING SIZE | 2006.10.26. 18:25:13 | Válasz erre | | | | paluz:
apari?ia ?i organizarea voievodatului Transilvaniei este rezultatul cristaliz?rii rela?iilor feudale pe teritoiul de ast?zi al patriei noastre. Voievodatul, ca organizare a puterii centrale, este o institu?ie specific? statelor medievale române?ti, o crea?ie care î?i are începuturile în secolul al IX-lea. Formarea voievodatului Transilvaniei reprezint? unificarea forma?iunilor politice prestatale, cunoscute în sec. al IX-lea - al XI-lea, sub autoritatea unui voievod. Acest proces de unificare cunoa?te dou? etape: una a voievodatelor române?ti ?i a doua, care începe o dat? cu cucerirea Transilvaniei de c?tre regalitatea maghiar?.
Etapa voievodatelor române?ti. Originea voievodatului Transilvaniei trebuie c?utat? în împrejur?rile sec. al IX-lea, când sunt pomenite în izvoarele narative forma?iunile prestatale române?ti ale lui Glad, Menumorut ?i Gelu, urmate, pe la sfâr?itul sec. al X-lea ?i începuturile sec. al XI-lea, de alte dou? voievodate, unul în mijlocul Transilvaniei- cu centrul la Alba Iulia, iar al doilea în Banat, având cetatea de scaun la Morisena. Aceste dou? voievodate înglobau teritoriile fostelor voievodate, fiind mai întinse decât cele precedente, mai bine organizate ?i mai bogate. S?p?turile arheologice au scos la iveal? ?i alte cet??i, ca ?eligrad, Moigrad ?i More?ti. Izvoarele narative ne dau informa?ii despre organizarea intern? a voievodatului b?n??ean, precum ?i despre leg?turile economice, politice ?i religioase cu Bizan?ul. în aceast? etap? voievodatele române?ti, ca forma?iuni prestatale, evolueaz? de la voievodatele de mai mic? întindere spre voievodatele mai întinse ?i mai bine organizate, adic? spre o organizare statal?, aceea a unui singur voievodat.
Voievodatul dup? cucerirea Transilvaniei de c?tre regalitatea maghiar?.
Evolu?ia voievodatului Transilvanieie trece într-o nou? etap? de dezvoltare o dat? cu cucerirea sa de c?tre regatul feudal maghiar, dar mai cu seama din a doua jum?tate al sec. XI-lea. Acum, spre deosebire de perioada precedent?, penetra?ia maghiarilor se desf??oar? sistematic în condi?iile în care regalitatea organizeaz? statul dup? modelul societ?ii medievale apusene. Cucerirea Transilvaniei se afec treptat prin anexarea cet??ilor de ap?rare ?i ac?iunea de organizare a comitatelor, unit??i politico-administrative corespunz?toare jude?elor. Ele se organizeaz? pe m?sura înaint?rii din direc?ia nord-vest, începând cu Bihorul, continuând cu Crasna ?i D?bâca, pân? târziu, în a doua jum?tate a sec. al XIII-lea.
Regalitatea maghiar? a încercat s? înlocuiasc? voievodatul cu forma de organizare a principatului, voievodul cu un principe. Documentele pomenesc în fruntea Transilvaniei un principe, o demnitate care, în raport cu tradi?ia înr?d?cinat? a voievodatului, nu s-a dovedit viabil?. timp îndelungat, între anii 1113 ?i 1176 documentele nu mai pomenesc nici principi, nici voievozi, dovad? a fr?mânt?rilor care au avut loc în acest r?stimp. în 1176 este pomenit Leustachiu voievodul, ceea ce a însemnat c? regalitatea maghiar? a fost obligat? s? revin? la vechea form? de organizare româneasc?. Vechea institu?ie voievodal? a fost transformat? ?i adaptat? intereselor puterii regale maghiare. Voievodatul, ca form? de organizare, simbolizeaz? autonomia fa?? de regalitae ?i perpetuarea unei institu?ii politice specific române?ti.
În fruntea Transilvanieie era un voievod având putere de suveran. demnitatea voievodal? o exercitau adeseori adev?rate dinstii, care aveau tendin?a de a se constitui într-o domnie separat? de Ungaria. Astfel, voievozii Roland Bor? ?i Ladislau Kan î?i asum? la sfâr?itul secolului al XIII-lea ?i începutul sec. al XIV-lea largi prerogative. Ultimul ?i-a constituit o adec?rat? curte în cetatea de la Deva; el înccheie în?elegeri cu suveranii str?ini ?i se opune regalit??ii maghiare, exercitând atributele unui stat autonom care st?pânea cet??i, ora?e ?i domenii.
Men?inerea formelor autohtone de organizare. Rezisten?a românilor fa?? de tendin?a regalit??ii de organizare a voievodatului în forme ale feudalit??ii apusene s-a manifestat prin men?inerea cnezatelor, voievodatelor ?i a ??rilor române?ti în teritoriile m?rgina?e. Astfel voievodatul, ca form? de organizare româneasc?, continu? s? existe; de exemplu, voievodatul Maramure?ului. Acesta ne apare în sec. al XIV-lea puternic individualizat, în lupt? cu regalitatea maghiar?, care c?uta s? impun? comitatul în locul voievodatului. Organizarea social? românesc? se men?ine în ?ara Ha?egului, în Alma? ?i în ?ara F?g?ra?ului. În sec. al XIII-lea ?ara Ha?egului a fost integrat? forma?iunii prestatele a lui Litovoi, iar ?ara F?g?ra?ului era în leg?tur? cu Voievodatul lui Seneslau. Cnezatele, voievodatele ?i ??rile române?ti, în tot acest timp, î?i p?streayz? autonomia lor politic?, structura social? ?i economic?, în general formele specifice de organizare ale românilor. Ele sunt îns? stânjenite în dezvoltarea lor de c?tre regalitatea maghiar?; când presiunea ajunge la apogeu, cnezii ?i voievozii români trec la sud ?i la est de Carpa?i, contribuind la formarea statelor medievale ?ara Româneasc? ?i Moldova. Treptat, românii nu mai particip? la adun?rile de St?ri (grupuri în care era organizat? nobilimea), fiind exclu?i astfel din via?a politic?.
Pe baza privilegiilor regale, decii ?i sa?ii, a?eza?i al?turi de popula?ia româneasc?, s-au organizat politic, administrativ ?i juridic. Aceste teritorii au r?mas în afara autorit??ii voievodale, constituind unit??i politico- administrative separate. Secui ?i sa?ii manifest? tendin?e de l?rgire a popriei autonomii, str?duindu-se s? ob?in? dreptul de a-?i alege conduc?torii.
A?adar, formarea voievodatului Transilvaniei a parcurs o evolu?ie în timp, de la o prim? etap? a voievodatelor române?ti la etapa organiz?rii voievodatului ca institu?ie autonom?, subordonat? regalit??ii. Voievodatul Transilvaniei, a?a cum îl cunoa?tem în sec. al XIII-lea ?i al XIV-lea, s-a organizat pornind de la civiliza?ia autohton? de la care a mo?tenit forma de organizare. Acesteia i s-au ad?gat noi elemente de organizare politic? ?i administrativ?, impuse de regalitatea maghiar?.
Chiar în noile împrejur?ri, voievodatul Transilvaniei î?i p?streaz? autonomia politic? în cadrul regatului maghiar, orientându-se tot mai insistent spre ?ara Româneasc? ?i Moldova. Mai mult chiar, Alma?ul ?i ?ara F?g?ra?ului, înc? din sec. al XIV-lea, sunt st?pânite de domnii ??rii Române?ti. În secolul urm?tor, ?tefan cel Mare va de?ine, în Transilvania, Ciceul, cu 40 de sate ?i Cetatea de Balt?, cu 7 sate. În sec. al XV-lea, voievodatul ajunge sub conducerea nobilimiii ?i p?turilor bogate privilegiate ale sa?ilor ?i secuilor. De?i românii sunt creatori ai avu?iei voievodatului. În autonomiile române?ti, în ?ara Ha?egului, ?ara F?g?ra?ului sau în Banat ?i Maramure? se men?in forme de organizare proprii, institu?ii specifice române?ti. Românii continu? îns? s? se manifeste ca o for?? social? antifeudal? în vremea r?scoalelor ??r?ne?ti, iar prin cenzii lor constituie o for?? în lupta antiotoman?.
http://www.istoriaro.3x.ro/Formareastatelor/transilvania.htm |
| |
